Ocupaţia se aplicã îngrijitorului la domiciliu bãtrâni/copii şi presupune o sferã largã de competenţe pentru desfãşurarea activitãţii de îngrijire.
Îngrijitorului la domiciliu bãtrâni şi copii trebuie sã-şi dovedeascã competenţele în principal la aplicarea normelor de igienã atât pentru persoana asistatã cât şi pentru propria-i persoanã, la mobilizarea şi transportul persoanei asistate, la alimentaţie şi administrarea alimentelor şi la supravegherea permanentã a stãrii de sãnãtate a persoanei asistate.
Deşi sfera de competenţe este aceeaşi pentru îngrijirea bãtrânilor şi a copiilor, cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile îngrijitorului la domiciliu trebuie sã fie diferite. Astfel, pentru îngrijirea copiilor, îngrijitorul la domiciliu trebuie sã aibã cunoştinţe medii de culturã generalã pentru a lãrgi universul de cunoaştere a copiilor, sã ştie sã dea explicaţii şi sã rãspundã în orice moment la întrebãrile copiilor, sã aibã imaginaţie, atenţie distributivã, sã fie o fire veselã şi sã aibã disponibilitate pentru îngrijirea copiilor.
Îngrijitorul la domiciliu a bãtrânilor necesitã cunoştinţe medii din sfera medicalã, rãbdare, calm şi abilitatea de combinare a programul zilnic de îngrijire, obligatoriu, cu alte activitãţi de relaxare pentru a asigura starea de confort a bãtrânului asistat.
Deoarece activitãţile specifice se desfãşoarã în permanentã colaborare cu persoana asistatã /familia/echipa medicalã, comunicarea la locul de muncã contribuie la buna desfãşurare a activitãţilor specifice.